Dacă scopul lui Vladimir Putin prin pătrunderea dronelor în Polonia a fost verificarea apărării aeriene a Alianței Nord-Atlantice, atunci liderul de la Kremlin are motive de mulțumire, scrie Financial Times într-o analiză intitulată „Care este planul lui Putin pentru flancul estic al NATO?”.

Specialiștii atrag atenția că Moscova probabil se simte acum încurajată să forțeze și mai mult limitele, potrivit aceleiași surse. Testul Rusiei asupra capacității de coordonare NATO a avut loc chiar înainte de manevrele militare Zapad desfășurate împreună cu Belarus.

Încălcarea spațiului aerian polonez de către Rusia reprezintă o etapă nouă și periculoasă în conflictul din Ucraina, care a intrat deja în al patrulea an, mai ales după ce avioanele Alianței au distrus pentru prima oară drone rusești. Militari și experți în securitate susțin însă că incidentul a arătat cât de slab pregătită este Europa în fața unor atacuri aeriene de amploarea celor pe care Rusia le lansează aproape zilnic asupra Ucrainei și cât de urgentă este finanțarea consolidării apărării pe flancul estic al NATO, notează Financial Times.

Planul lui Putin pentru flancul estic al NATO

“Moscova a luat notiţe că tot nu am învățat nimic din ce trăiește Ucraina de ani de zile. Nu suntem deloc pregătiți… iar acum rușii sunt la ușa noastră”, a spus Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa.

Analiștii spun că Europa are nevoie de o arhitectură aeriană unificată, stratificată pe mai multe niveluri, capabilă să evalueze intensitatea unui atac și să folosească mijloacele corespunzătoare. Spre deosebire de reacția de miercuri, când au fost trimise aparate de luptă costisitoare, precum F-35 din Olanda, pentru a distruge drone ieftine. „Nu a fost o întâmplare, având în vedere numărul mare de drone. A fost un exercițiu de verificare a sistemelor noastre de avertizare timpurie și a vitezei de reacție”, a spus un expert.

Șeful apărării din Italia, Guido Crosetto, a numit incidentul „un atac intenționat” cu dublu scop: „de a provoca și de a verifica”. Premierul polonez, Donald Tusk, a menționat că circa 19 drone au pătruns în spațiul național, dar doar patru au fost doborâte, întrucât reprezentau o primejdie reală. Potrivit forțelor poloneze, majoritatea erau drone Gerbera, folosite de Moscova drept capcane pentru a consuma resursele antiaeriene ucrainene înainte de a trimite rachete sau drone Shahed cu încărcături distructive. “O singură dronă poate fi o greșeală, dar 19 drone nu reprezintă o greșeală”, a declarat un oficial polonez.

NATO a admis că sistemul de apărare aeriană de pe flancul estic este o zonă vulnerabilă și necesită rapid investiții majore. Secretarul general Mark Rutte a vorbit despre „o reacție reușită a NATO”, dar a subliniat că „trebuie să direcționăm mai multe resurse pentru descurajare și protecție”.

Rușii încep exercițiile Zapad la frontiera cu Polonia și Lituania

Autoritățile poloneze bănuiesc că Rusia a utilizat în mod intenționat dronele Gerbera, lipsite de focoase, pentru a bulversa apărarea din jurul orașului Liov, în timp ce un al doilea val, cu drone Shahed dotate cu explozibili, viza orașe din vestul Ucrainei. Tusk a precizat în parlament că o parte dintre drone au fost lansate din Belarus, aliat apropiat Moscovei, care urmează să găzduiască din nou exercițiul militar Zapad chiar la granița cu Polonia și Lituania.

Germania a ridicat imediat nivelul de alertă și a furnizat date din sistemele sale Patriot instalate în zona Rzeszow, aflată la 100 km de frontiera ucraineană. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a remarcat că incidentul dovedește că NATO se confruntă permanent cu provocări din partea armatei ruse.

Exercițiul Zapad, organizat o dată la patru ani, este menit să simuleze un răspuns colectiv la un atac al unui stat NATO. În unele ediții anterioare, scenariile au inclus chiar și un atac nuclear asupra Varșoviei. În 2021, sub acoperirea acestor manevre, Rusia a concentrat trupe și armament la frontieră, ceea ce a precedat invadarea Ucrainei.

Cercetătorii consideră că ediția din acest an a Zapad are trei scopuri majore: să evalueze reacțiile NATO la provocări precum pătrunderea cu drone, să arate că Rusia rămâne o forță militară relevantă și să mențină starea de neliniște în țările aflate lângă Rusia și Belarus.

„Următoarea provocare a rușilor ar putea fi în România sau Lituania”

În paralel, discursul agresiv al Moscovei la adresa statelor membre NATO din vecinătate s-a intensificat. Dmitri Medvedev a susținut că Finlanda se pregătește pentru război cu Rusia, iar Nikolai Patrușev a declarat că Occidentul a transformat zona Mării Baltice într-un „teren al confruntării hibride”.

Donald Tusk a avertizat miercuri că, deși situația nu echivalează cu “o stare de război”, este “semnificativ mai periculoasă decât toate precedentele”. “Atacul a fost gândit să creeze diviziune în NATO, între cei care spun “trebuie să răspundem și să ajutăm Polonia” și cei care spun “relaxați-vă, e doar un test””, a concluzionat un oficial polonez din industria de apărare.

Fostul ministru de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a comparat incursiunile cu drone cu tentativele de sabotaj pe teritoriul european din ultimul an și jumătate.”Încearcă să impună o nouă realitate cum au făcut-o cu atacurile hibride, unde am acceptat practic că rușii sunt activi în țările NATO și comit sabotaje. Acum imaginați-vă același lucru cu dronele. O fac o dată, noi nu reacționăm… și apoi are loc un alt atac, poate nu în Polonia, poate în România, poate în Lituania”.

Dacă scopul lui Vladimir Putin prin pătrunderea dronelor în Polonia a fost verificarea apărării aeriene a Alianței Nord-Atlantice, atunci liderul de la Kremlin are motive de mulțumire, scrie Financial Times într-o analiză intitulată „Care este planul lui Putin pentru flancul estic al NATO?”.

Specialiștii atrag atenția că Moscova probabil se simte acum încurajată să forțeze și mai mult limitele, potrivit aceleiași surse. Testul Rusiei asupra capacității de coordonare NATO a avut loc chiar înainte de manevrele militare Zapad desfășurate împreună cu Belarus.

Încălcarea spațiului aerian polonez de către Rusia reprezintă o etapă nouă și periculoasă în conflictul din Ucraina, care a intrat deja în al patrulea an, mai ales după ce avioanele Alianței au distrus pentru prima oară drone rusești. Militari și experți în securitate susțin însă că incidentul a arătat cât de slab pregătită este Europa în fața unor atacuri aeriene de amploarea celor pe care Rusia le lansează aproape zilnic asupra Ucrainei și cât de urgentă este finanțarea consolidării apărării pe flancul estic al NATO, notează Financial Times.

Planul lui Putin pentru flancul estic al NATO

“Moscova a luat notiţe că tot nu am învățat nimic din ce trăiește Ucraina de ani de zile. Nu suntem deloc pregătiți… iar acum rușii sunt la ușa noastră”, a spus Ben Hodges, fost comandant al armatei americane în Europa.

Analiștii spun că Europa are nevoie de o arhitectură aeriană unificată, stratificată pe mai multe niveluri, capabilă să evalueze intensitatea unui atac și să folosească mijloacele corespunzătoare. Spre deosebire de reacția de miercuri, când au fost trimise aparate de luptă costisitoare, precum F-35 din Olanda, pentru a distruge drone ieftine. „Nu a fost o întâmplare, având în vedere numărul mare de drone. A fost un exercițiu de verificare a sistemelor noastre de avertizare timpurie și a vitezei de reacție”, a spus un expert.

Șeful apărării din Italia, Guido Crosetto, a numit incidentul „un atac intenționat” cu dublu scop: „de a provoca și de a verifica”. Premierul polonez, Donald Tusk, a menționat că circa 19 drone au pătruns în spațiul național, dar doar patru au fost doborâte, întrucât reprezentau o primejdie reală. Potrivit forțelor poloneze, majoritatea erau drone Gerbera, folosite de Moscova drept capcane pentru a consuma resursele antiaeriene ucrainene înainte de a trimite rachete sau drone Shahed cu încărcături distructive. “O singură dronă poate fi o greșeală, dar 19 drone nu reprezintă o greșeală”, a declarat un oficial polonez.

NATO a admis că sistemul de apărare aeriană de pe flancul estic este o zonă vulnerabilă și necesită rapid investiții majore. Secretarul general Mark Rutte a vorbit despre „o reacție reușită a NATO”, dar a subliniat că „trebuie să direcționăm mai multe resurse pentru descurajare și protecție”.

Rușii încep exercițiile Zapad la frontiera cu Polonia și Lituania

Autoritățile poloneze bănuiesc că Rusia a utilizat în mod intenționat dronele Gerbera, lipsite de focoase, pentru a bulversa apărarea din jurul orașului Liov, în timp ce un al doilea val, cu drone Shahed dotate cu explozibili, viza orașe din vestul Ucrainei. Tusk a precizat în parlament că o parte dintre drone au fost lansate din Belarus, aliat apropiat Moscovei, care urmează să găzduiască din nou exercițiul militar Zapad chiar la granița cu Polonia și Lituania.

Germania a ridicat imediat nivelul de alertă și a furnizat date din sistemele sale Patriot instalate în zona Rzeszow, aflată la 100 km de frontiera ucraineană. Ministrul german al apărării, Boris Pistorius, a remarcat că incidentul dovedește că NATO se confruntă permanent cu provocări din partea armatei ruse.

Exercițiul Zapad, organizat o dată la patru ani, este menit să simuleze un răspuns colectiv la un atac al unui stat NATO. În unele ediții anterioare, scenariile au inclus chiar și un atac nuclear asupra Varșoviei. În 2021, sub acoperirea acestor manevre, Rusia a concentrat trupe și armament la frontieră, ceea ce a precedat invadarea Ucrainei.

Cercetătorii consideră că ediția din acest an a Zapad are trei scopuri majore: să evalueze reacțiile NATO la provocări precum pătrunderea cu drone, să arate că Rusia rămâne o forță militară relevantă și să mențină starea de neliniște în țările aflate lângă Rusia și Belarus.

„Următoarea provocare a rușilor ar putea fi în România sau Lituania”

În paralel, discursul agresiv al Moscovei la adresa statelor membre NATO din vecinătate s-a intensificat. Dmitri Medvedev a susținut că Finlanda se pregătește pentru război cu Rusia, iar Nikolai Patrușev a declarat că Occidentul a transformat zona Mării Baltice într-un „teren al confruntării hibride”.

Donald Tusk a avertizat miercuri că, deși situația nu echivalează cu “o stare de război”, este “semnificativ mai periculoasă decât toate precedentele”. “Atacul a fost gândit să creeze diviziune în NATO, între cei care spun “trebuie să răspundem și să ajutăm Polonia” și cei care spun “relaxați-vă, e doar un test””, a concluzionat un oficial polonez din industria de apărare.

Fostul ministru de externe lituanian, Gabrielius Landsbergis, a comparat incursiunile cu drone cu tentativele de sabotaj pe teritoriul european din ultimul an și jumătate.”Încearcă să impună o nouă realitate cum au făcut-o cu atacurile hibride, unde am acceptat practic că rușii sunt activi în țările NATO și comit sabotaje. Acum imaginați-vă același lucru cu dronele. O fac o dată, noi nu reacționăm… și apoi are loc un alt atac, poate nu în Polonia, poate în România, poate în Lituania”.