Guvernul României a reacționat ferm după ce o dronă de atac de tip Geran, folosită de armata rusă în bombardamente asupra Ucrainei, a pătruns adânc în spațiul aerian românesc. Incidentul, care a durat aproape o oră, este considerat una dintre cele mai grave provocări militare la adresa NATO din ultimele luni.
Protest diplomatic și consultări internaționale
Ministerul Afacerilor Externe a convocat de urgență ambasadorul Rusiei la București pentru a transmite un protest oficial. În paralel, Ministerul Apărării a informat aliații NATO și a activat mecanismele de consultare prevăzute de Tratatul Atlanticului de Nord.
Oficialii români au transmis că incidentul nu poate fi considerat un simplu „accident de traiectorie”, ci o încălcare deliberată a spațiului aerian al unei țări membre NATO. Premierul Ilie Bolojan a declarat că „România nu va tolera asemenea provocări” și că „se iau în calcul toate măsurile pentru întărirea apărării aeriene”.
NATO: „Solidaritate totală cu România”
Secretarul general al NATO a condamnat imediat acțiunea Rusiei, afirmând că „orice atac sau încălcare a spațiului aerian al unui aliat reprezintă o încălcare gravă a securității europene și va primi un răspuns coordonat”. Mai multe state membre au transmis deja mesaje de solidaritate cu România, iar Franța și Germania au anunțat că sunt pregătite să trimită întăriri pentru misiunile de poliție aeriană.
Riscul unei escaladări
Deși România a avut dreptul legal să doboare drona, decizia de a nu interveni direct a fost motivată de dorința de a evita o escaladare militară. Specialiștii avertizează însă că repetarea unor astfel de incidente ar putea împinge regiunea într-o confruntare directă între NATO și Rusia.
Experți în securitate internațională atrag atenția că aceste teste de forță fac parte dintr-o strategie a Kremlinului de a sonda limitele de reacție ale Occidentului, într-un moment în care războiul din Ucraina intră într-o nouă fază de intensificare.