Curtea Constituțională a Românieia decis o nouă amânare a hotărârii privind reforma pensiilor speciale ale magistraților, stabilind ca termen20 octombrie. Miza depășește cadrul strict juridic: validarea pachetului este legată de o tranșă importantă de bani dinPNRR, iar soarta acesteia depinde de verdictul judecătorilor constituționali.
Legea contestată deÎnalta Curte de Casație și Justițieprevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a magistraților până la65 de aniîn2035și plafonarea pensiei la70%din ultimul salariu net. În prezent, reglementarea permite până la80%din ultimul salariu brut. În același context, premierul a transmis public că ar putea demisiona dacă proiectul va fi respins deCCR.
Ce prevede reforma și de ce contează pentru finanțarea prin PNRR
Modificările vizează uniformizarea treptată a regulilor de pensionare, astfel încât sistemul de pensii al magistraților să se apropie de principiile de sustenabilitate bugetară. Argumentul invocat de guvern este că noua formulă –vârstă mai mare de ieșire din activitateșiplafon de calcul pe net– ar diminua presiunea pe cheltuieli, condiție solicitată și în jaloanele dinPNRR.
Pe fondul disputelor,Consiliul Superior al Magistraturiia denunțat atmosfera creată în jurul subiectului.
„climat de ostilitate împotriva magistraților”.
„au urmărit discreditarea sistemului judiciar și culpabilizarea acestuia pentru situația economică și socială în care se află România”.
Dimensiunea diferențelor rămâne însă puternic contestată în spațiul public: pensia medie a magistraților depășește25.000 de leipe lună, în timp ce media din sistemul public este de aproximativ2.800 de lei. Această discrepanță alimentează presiunea politică pentru schimbare și explică atenția uriașă asupra deciziei de laCCR.
Reacții politice și alte hotărâri amânate sau validate de CCR
În privința anunțului premierului privind o posibilă demisie, președintele interimar alPSD, Sorin Grindeanu, a nuanțat discuția:
„Nu sunt adeptul acestor tipuri de abordări. Am văzut în ultima vreme că şi premierul a lăsat-o mai moale cu chestia asta”.
Din zonaPNL, senatorul Daniel Fenechiu a anticipat că, dacă sesizareaÎCCJar fi admisă, impactul ar viza puncte specifice din actul normativ:
„În ipoteza în care va exista o soluție de admitere a sesizării ÎCCJ, cu siguranță ea va fi pe aspecte punctuale dacă va exista, adică pe măsurile tranzitorii sau pe cuantumul pensiei ca element de discriminare între cei care se pensionează peste 9 ani și cei peste 10 ani”.
În aceeași ședință,CCRa amânat verdictul asupra legii cu noi măsuri fiscale pentru companii, dar a validat două reforme majore: înSănătateși lacompaniile de stat. Despre pachetul din domeniul sanitar, purtătorul de cuvânt alPSD, Alexandru Rafila, a explicat:
„Schimbările asigură o mai mare transparență, o eficientizare a modului în care e condus sistemul de sănătate”.
Legea care schimbă guvernanța corporativă reduce cu o treime numărul membrilor consiliilor de administrație, plafonează indemnizațiile și sporurile și limitează cumulul: o singură persoană va putea face parte dinun singurconsiliu de administrație, față de maximum două în prezent. Noile reguli se aplică la următoarele selecții, fără a afecta mandatele aflate în derulare.
Pe măsură ce se apropietermenul de la CCR, presiunea publică și politică rămâne ridicată, între dorința de a asigura sustenabilitatea bugetară și interesul de a proteja statutul magistraților, într-o ecuație cu efecte directe asupra finanțărilor dinPNRRși asupra stabilității guvernamentale