Președintele României,Nicușor Dan, a declarat recent, într-o întâlnire cu reprezentanții diasporei române din Franța, că țara noastră a intrat într-o nouă etapă — una de reconciliere între administrație și societate.
Potrivit președintelui, România dispune acum de o administrație „mai matură”, în măsură să se autoevalueze și să conștientizeze ce poate realiza. El a subliniat că, deși sunt încă provocări, au fost învățate lecțiile anului precedent.
În intervenția sa, Nicușor Dan a transmis comunității românești din străinătate — pe care a descris-o ca o „carte de vizită” a României — recunoștință pentru rolul pe care îl joacă în menținerea legăturii cu țara. A arătat că este dornic ca dialogul între cetățeni, instituții și diaspora să fie intensificat, pe teme economice, sociale sau academice.
Mai mult, președintele a acționat sugestiv: Administrația Prezidențială intenționează să devină o „interfață” — o punte de legătură — pentru toți românii din diaspora, astfel încât demersurile instituțiilor să fie mai eficiente și coerente.
Context și semnificație
Ce ar putea însemna „procesul de reconciliere” pentru români
În concluzie, declarațiile lui Nicușor Dan marchează începutul unei posibile transformări: nu doar de imagine, ci una structurală, menită să reformeze relația dintre stat și cetățean. Procesul e de lungă durată, dar mesajul este clar: reconcilierea nu mai poate aștepta.