Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a abordat fără ocolișuri unul dintre cele mai sensibile subiecte din spațiul public moldovenesc: unirea cu România. Declarația a fost făcută într-un amplu interviu acordat unor jurnaliști britanici de prim rang și marchează un moment rar de claritate politică, în care lidera de la Chișinău a spus explicit cum ar vota într-un eventual referendum privind reunificarea.
Un dialog amplu despre trecut, prezent și presiuni externe
Interviul, care a durat peste o oră, a fost realizat de Rory Stewart și Alastair Campbell, gazdele unuia dintre cele mai urmărite podcasturi din Marea Britanie. Discuția a atins teme majore precum securitatea regională, presiunile geopolitice exercitate asupra Republicii Moldova, propaganda rusă și dificultățile unei țări mici aflate la granița estică a Uniunii Europene.
Maia Sandu a vorbit deschis despre experiențele sale din copilăria trăită în perioada Uniunii Sovietice, despre supraviețuirea limbii române sub regimul comunist și despre mișcările de renaștere națională de la sfârșitul anilor ’80, care au schimbat profund societatea moldovenească și au redefinit identitatea națională.
Renașterea națională și ideea reunificării
În acest context istoric, șefa statului a explicat că unirea cu România a fost un subiect prezent în mod natural în dezbaterile publice ale acelor ani, având în vedere legăturile istorice dintre cele două state și faptul că Republica Moldova a făcut parte din România. Ea a amintit amploarea manifestațiilor de atunci și rolul lor simbolic.
„La sfârșitul anilor ’80 au existat mișcări puternice de renaștere națională și, desigur, discuții despre reunirea cu România. Nu am avut însă un referendum care să arate exact voința populației. Totuși, dacă ne uităm la sutele de mii de oameni care au ieșit în stradă, putem spune că ar fi existat un sprijin semnificativ pentru reunire”, a explicat Maia Sandu.
Președintele a subliniat că lipsa unui referendum face imposibilă o evaluare exactă a sprijinului popular din acea perioadă, chiar dacă mobilizarea masivă din Piața Marii Adunări Naționale indica o dorință clară de schimbare și apropiere de România.
Declarația care reaprinde dezbaterea
Momentul-cheie al interviului a venit atunci când Maia Sandu a fost întrebată direct dacă, personal, ar susține unirea cu România. Răspunsul său a fost ferm și lipsit de ambiguități, reprezentând o premieră de acest fel de la preluarea mandatului prezidențial.
„Dacă am avea un referendum, aș vota pentru reunirea cu România”, a declarat președintele Republicii Moldova.
Ea a explicat că această poziție este legată de realitățile geopolitice actuale și de vulnerabilitatea statelor mici într-un context internațional tot mai tensionat.
„Uitați-vă la ce se întâmplă astăzi în jurul Moldovei și în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască și să existe ca democrație și stat suveran”, a adăugat Maia Sandu.
Realism politic și direcția europeană
În același timp, lidera de la Chișinău a ținut să facă o distincție clară între opțiunea sa personală și responsabilitatea funcției pe care o ocupă. Ea a recunoscut că, în prezent, nu există o majoritate în Republica Moldova care să sprijine unirea cu România, însă există un consens mult mai larg în favoarea integrării europene.
„Ca președinte, trebuie să țin cont de realitatea politică. Astăzi nu există o majoritate pentru reunire, dar există o majoritate clară care sprijină aderarea la Uniunea Europeană. Acesta este un obiectiv realist și o cale prin care ne protejăm suveranitatea”, a subliniat Maia Sandu.
Avertisment privind ambițiile Kremlinului
În finalul interviului, președintele Republicii Moldova a vorbit și despre rolul Rusiei în destabilizarea regiunii și a avertizat asupra ambițiilor Kremlinului. Maia Sandu a afirmat că Vladimir Putin își dorește să exercite control asupra Europei și că amploarea interferențelor rusești în procesele democratice europene nu este încă pe deplin conștientizată.
Declarațiile sale au reaprins dezbaterea despre viitorul Republicii Moldova, relația cu România și direcția strategică a țării, într-un moment în care echilibrul geopolitic al regiunii este mai fragil ca oricând.