Cercetările i-au conturat un profil complex: susține oasele, are posibile legături cu greutatea corporală și diabetul și este analizată în contextul mai multor afecțiuni.
Beneficii și legături cu diverse afecțiuniSistemul osos: vitamina D facilitează absorbția calciului, contribuind la menținerea densității osoase de la copilărie până la vârsta înaintată. La vârstnici, un aport zilnic adecvat poate reduce riscul de fracturi și încetini fragilizarea oaselor. La copii, sprijină dezvoltarea armonioasă a scheletului și ajută la prevenirea rahitismului, o afecțiune caracterizată prin deformări ale membrelor și oase fragile.
Scleroza multiplă: deși boala este autoimună, nu s-a stabilit o relație clară prin care vitamina D să prevină apariția acesteia. Legătura rămâne în zona ipotezelor, fără o concluzie definitivă.
Diabetul: unii specialiști consideră că între vitamina D și diabetul zaharat tip 2 există o conexiune, însă direcția cauzalității nu este pe deplin cunoscută. Pe de o parte, suplimentarea ar putea ajuta la ținerea la distanță a bolii; pe de altă parte, excesul de grăsime – frecvent la persoanele cu diabet – poate reduce nivelul de vitamina D din organism.
Greutatea corporală: la persoanele obeze se remarcă frecvent niveluri scăzute de vitamina D, probabil pentru că țesutul adipos o „blochează” și îi limitează disponibilitatea. Nu este limpede dacă obezitatea determină deficit de vitamina D sau invers. Un studiu de mici dimensiuni a sugerat că o dietă hipocalorică, combinată cu administrare de vitamina D, ar putea accelera scăderea în greutate.
Oncologie și funcții cognitive: există dovezi care indică un posibil rol al vitaminei D în prevenirea ori susținerea tratamentului pentru anumite cancere, precum cel de colon, sân sau prostată. Nivelurile prea mici ar putea fi asociate și cu declinul cognitiv legat de înaintarea în vârstă. Totodată, un nivel foarte ridicat de vitamina D ar putea fi corelat cu un risc crescut de cancer pancreatic atunci când se asociază cu dietă neechilibrată, sedentarism și kilograme în plus.
Starea de spirit: vitamina D are rol în dezvoltarea și funcționarea creierului. Administrarea de doze crescute a fost asociată cu ameliorarea simptomelor de depresie, în anumite situații analizate de studiile citate.
Surse, aport și semnele lipseiSoarele: în sezonul cald, 10–15 minute de expunere zilnică pot sprijini sinteza naturală a vitaminei D. Chiar și așa, protecția rămâne importantă: cremă cu SPF și pălărie, pentru a evita arsurile și insolația.
Alimentația: peștele gras – somon, macrou, sardine –, dar și tonul, gălbenușul de ou, ficatul de vită, lactatele și anumite cereale pot contribui la aport. În listă pot intra și nucile sau merele, ca parte a unei diete variate.
Suplimentele: atunci când dieta și soarele nu acoperă necesarul, se pot utiliza formele D2 (ergocalciferol) și D3 (colecalciferol). Prima este prezentă și în alimente, a doua este forma produsă în piele sub acțiunea razelor ultraviolete.
Cine riscă un aport insuficient: persoanele de peste 50 de ani, cele cu piele închisă la culoare, locuitorii zonelor nordice, cei supraponderali sau cu obezitate, precum și pacienții care au trecut prin bypass gastric. În categoria de risc intră și cei cu alergie la lactate ori cu afecțiuni hepatice sau digestive – de exemplu boala Crohn sau boala celiacă.
Cum se poate manifesta lipsa: dureri osoase, slăbiciune musculară, tulburări de vedere, somnolență diurnă, oboseală accentuată și sete persistentă se numără printre semnalele posibile. Dacă aceste semne apar, medicul poate recomanda un test de sânge pentru a verifica nivelul.
Prudența rămâne utilă: menținerea unei alimenteții echilibrate, a greutății în limite sănătoase și a unui program de mișcare contribuie la un tablou favorabil în care vitamina D își poate îndeplini rolurile. Pentru a stabili nevoile personale, inclusiv eventuala doză de supliment, discuția cu medicul și analizele sunt pașii potriviți.