Mesajul transmis neoficial a deschis rapid discuțiile pentru conturarea unei majorități care să poată susține noul Executiv.
În ajunul acestui posibil anunț, Tomac a purtat convorbiri telefonice cu reprezentanți ai principalelor partide, semnalând că este pregătit să primească mandatul de formare a Guvernului. Contextul parlamentar rămâne însă complicat: nu există, deocamdată, o majoritate consolidată în favoarea unei formule strict tehnocrate.
Pozițiile formațiunilor se desenează diferit. USR a transmis că nu susține varianta unui guvern alcătuit exclusiv din specialiști tehnocrați. PNL și-ar declara disponibilitatea de a oferi sprijin dacă întregul aparat executiv — inclusiv secretari de stat și conduceri de agenții — ar avea aceeași componentă tehnocrată. La rândul său, PSD ar vota un cabinet condus de Tomac, dar indică preferința pentru o echipă care să includă și reprezentanți politici.
În acest scenariu, responsabilitatea negocierilor se mută între partidele parlamentare, iar premierul desemnat va trebui să dovedească rapid că poate strânge sprijinul necesar pentru învestitură.
Cum a fost anunțată posibila desemnareSemnalul transmis de apropiații lui Nicușor Dan a avut ca efect accelerarea discuțiilor dintre liderii politici. În culise, se sondează deja atât varianta unui cabinet preponderent tehnocrat, cât și una mixtă, cu miniștri politici în portofolii-cheie. De modul în care vor fi repartizate responsabilitățile și de profilul propunerilor va depinde felul în care fiecare partid își va calibra votul.
În lipsa unei înțelegeri ferme, Tomac va fi nevoit să își construiască pas cu pas aritmetica parlamentară, pornind de la obiectivele pe care vrea să le înscrie în programul de guvernare. Mesajele publice ale formațiunilor sugerează că marja de negociere rămâne deschisă, dar condiționată de formatul echipei și de garanțiile privind neutralitatea administrativă.
Pașii constituționali pentru învestirea GuvernuluiPotrivit cadrului constituțional, șeful statului desemnează un candidat la funcția de prim-ministru după consultarea partidelor reprezentate în Parlament. Din momentul primirii mandatului, candidatul are la dispoziție zece zile pentru a cere votul de încredere asupra programului de guvernare și a listei de miniștri.
După desemnare, documentele sunt transmise Legislativului, iar conducerile Camerei Deputaților și Senatului stabilesc data ședinței comune pentru dezbaterea și votul de învestitură. Înaintea votului din plen, fiecare ministru propus este audiat în comisiile de specialitate. Avizele acestor comisii sunt consultative — nu obligă plenul —, dar pot influența decisiv negocierile și opțiunile partidelor.
Dacă apar avize negative, premierul desemnat poate menține nominalizările sau poate veni cu alte propuneri, care trec prin aceeași procedură. Votul final are loc în plenul reunit, unde pentru învestirea Guvernului este nevoie de o majoritate absolută: 233 de voturi.
În situația în care Executivul primește votul de încredere, președintele semnează decretul de numire, iar premierul și miniștrii depun jurământul la Palatul Cotroceni. Abia ulterior noul cabinet își poate începe efectiv activitatea.
Dacă Guvernul propus este respins, consultările politice se reiau. Constituția permite inclusiv dizolvarea Parlamentului dacă două solicitări de învestitură eșuează în interval de 60 de zile de la prima încercare, însă aceasta rămâne o opțiune la dispoziția președintelui, nu o obligație.
Până la instalarea unei noi echipe, actualul Guvern asigură administrarea curentă în regim interimar, cu atribuții limitate, pentru a menține funcționarea instituțiilor publice.