Ce este cerumenul şi de ce apare blocajulÎn mod obișnuit, cerumenul migrează treptat spre exterior şi este îndepărtat natural. Totuşi, în anumite situaţii apare acumularea excesivă care duce la formarea unui dop care obstrucţionează urechea.
Factorii care favorizează blocajul includ producţia crescută de ceară, forma canalului auditiv, utilizarea frecventă a bețișoarelor pentru urechi sau introducerea altor obiecte care împing cerumenul mai adânc.
Semne, diagnostic şi precauţiiBlocajul cu cerumen se manifestă frecvent prin: durere de ureche, senzaţie de ureche înfundată, tinitus (zgomote în ureche) şi scăderea percepţiei auditive la urechea afectată. Simptomele pot apărea gradual sau brusc, în funcţie de gradul de obstrucţie.
Diagnosticul se pune în cabinetul ORL cu ajutorul unui otoscop, un instrument care permite examinarea canalului auditiv şi a timpanului. Este important ca eliminarea cerumenului să se facă sub supraveghere medicală atunci când timpanul este perforat, când există durere intensă sau secreţii provenite din ureche.
Nu folosiţi niciodată obiecte precum bețișoare de urechi, ace de păr sau alte instrumente improvizate pentru a scoate ceara: astfel de manevre pot împinge cerumenul mai adânc, pot produce leziuni ale mucoasei canalului auditiv sau pot perfora timpanul.
Ce metode folosesc medicii ORL-iştiEliminarea profesională a cerumenului se realizează cu instrumente adaptate: o chiuretă mică şi curbată sau un aspirator special, procedee care permit extragerea în siguranţă a depozitelor, în timp ce medicul examinează permanent urechea.
Spălătura auriculară (irigarea) se poate face cu o seringă de cauciuc şi apă călduţă, aplicată cu blândeţe. Pentru cazurile recurente, medicul poate recomanda picături care înmoaie ceara, de exemplu substanţe pe bază de peroxid de carbamidă, utilizate pe termen determinat şi doar conform indicaţiilor medicale.
Remedii şi îngrijire la domiciliuDacă nu există leziuni ale timpanului, următoarele măsuri pot fi încercate acasă:
Înmuiaţi ceara — 2–4 zile cu 3–4 picături pe zi de ulei mineral sau peroxid diluat, pentru a înmuia depozitul.Irigare uşoară — la 24–48 de ore după înmuiere se poate folosi o seringă cu para de cauciuc pentru a clăti canalul cu apă călduţă; înclinaţi capul pentru a permite scurgerea.Uscare — ştergeţi exteriorul urechii cu un prosop moale sau folosiţi un uscător de păr la o distanţă sigură şi pe trepte joase pentru a evita umezeala reziduală.Este posibil să fie necesare repetări ale procedurii de înmuiere pentru ca cerumenul să se elimine complet. Dacă simptomele persistă, reveniţi la medic pentru evaluare.
Despre peroxidul de hidrogen: aplicaţi doar 3–4 picături, nu folosiţi presiune mare la irigare şi aveţi grijă ca apa folosită să fie călduţă — nu fierbinte. După spălare, înclinaţi capul şi uscaţi uşor canalul auditiv. În cazul în care simţiţi durere sau ameţeală, întrerupeţi procedura.
Măsuri preventive simple includ evitarea introducerii obiectelor în ureche, igiena moderată şi consultul periodic dacă aveţi tendinţa de acumulare a cerumenului. Pentru cei care folosesc frecvent căști intraauriculare sau au canalul auditiv foarte curbat, controlul orl periodic poate preveni disconfortul.
Procedurile medicale aplicate de ORL sunt cele mai sigure pentru eliminarea dopurilor de ceară şi pentru protejarea structurilor profunde ale urechii.
Aceste recomandări oferă orientări practice, dar nu înlocuiesc evaluarea de specialitate atunci când simptomele sunt îngrijorătoare sau când există antecedente chirurgicale ale urechii.