Europa se află într-un moment critic, pe fondul revenirii lui Donald Trump la Casa Albă și al negocierilor decisive care urmează între administrația americană și liderii Uniunii Europene. Potrivit unei analizeFinancial Times, oficialii europeni se tem că Washingtonul va exploata simultan trei crize majore – războiul din Ucraina, securitatea NATO și relațiile comerciale transatlantice – pentru a forța Europa să accepte condiții dure impuse de SUA.
Planurile ambițioase privind construirea unei „Europe independente” au fost puse temporar în așteptare, în contextul unei perioade de aproximativ cinci săptămâni de discuții intense cu administrația Trump. Miza este uriașă: viitorul sprijinului pentru Ucraina, stabilitatea economică a Uniunii și angajamentul american față de apărarea Europei.
Fostul șef al diplomației europene, Josep Borrell, a avertizat că aceste crize simultane reprezintă „furtuna perfectă” pentru Uniunea Europeană. În opinia sa, Donald Trump ar putea exercita presiuni din mai multe direcții, condiționând sprijinul militar pentru Ucraina de concesii comerciale sau de creșterea cheltuielilor europene pentru apărare în cadrul NATO.
Oficialii UE discută deja cele mai sumbre scenarii. Printre acestea se numără retragerea completă a sprijinului american pentru Ucraina, inclusiv suspendarea cooperării în domeniul informațiilor și blocarea livrărilor de armament de producție americană. Pe plan economic, Europa se teme de declanșarea unui război comercial, cu tarife de până la 50% pentru produsele europene, ceea ce ar putea afecta grav creșterea economică a continentului. În plan militar, o eventuală retragere rapidă a trupelor și capacităților americane din Europa ar slăbi semnificativ flancul estic al NATO.
În acest context tensionat, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, s-a întâlnit la Berlin cu senatorul american Lindsey Graham pentru a discuta noi sancțiuni împotriva Rusiei. SUA analizează un proiect de lege care ar putea impune tarife vamale de 500% țărilor ce continuă să cumpere petrol, gaze sau uraniu din Rusia, în timp ce UE pregătește un nou pachet de sancțiuni care vizează sectorul energetic și bancar rus, inclusiv infrastructura Nord Stream.
Prima întâlnire directă dintre Donald Trump și liderii europeni este programată la summitul G7 din Canada, în perioada 15–17 iunie. Oficialii europeni se așteaptă ca președintele american să își clarifice poziția privind Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei. La scurt timp după aceea, liderii NATO se vor reuni la Haga, unde statele europene speră că angajamentele privind creșterea bugetelor de apărare vor convinge SUA să își mențină prezența militară pe continent.
Presiunea va continua la summitul UE de la Bruxelles, unde liderii europeni vor avea mai puțin de două săptămâni pentru a negocia un acord comercial cu administrația Trump, în încercarea de a evita tarifele punitive. Diplomații europeni avertizează că, în viziunea președintelui american, apărarea, Ucraina și comerțul sunt strâns legate și pot deveni monedă de schimb în orice negociere.
În culisele Bruxelles-ului, îngrijorarea este profundă. Oficialii UE recunosc că relația transatlantică traversează una dintre cele mai fragile perioade din ultimele decenii, iar riscul unei rupturi între statele care susțin autonomia strategică europeană și cele care mizează pe sprijinul american este mai mare ca oricând.