Decizia schimbă raportul de forțe în favoarea pensionarilor, deoarece instanța poate examina toate elementele relevante ale dosarului, nu doar motivele invocate inițial de instituție.
Ce prevede decizia și de ce conteazăÎn esență, Înalta Curte statuează că, în cauzele privind stabilirea sau recalcularea pensiei, judecătorul nu este ținut strict de argumentele limitative ale Casei de Pensii. Se pot verifica adeverințe, sporuri, venituri omitite ori perioade asimilate, iar dacă din această analiză reiese că pensionarul avea dreptul la mai mult, Casa de Pensii este obligată să plătească diferențele retroactiv.
Acest principiu este esențial pentru dosarele în care contribuțiile au fost plătite, dar nu au fost integral reflectate în punctaj. Efectul practic: când documentele depuse (adeverințe de venit, state de plată, fișe fiscale) sunt corecte și verificabile, ele trebuie luate în calcul, iar sumele datorate se recuperează pentru perioadele omise.
Atenție: termenele procedurale sunt stricte. Pentru deciziile Casei de Pensii se poate formula contestație în 45 de zile de la comunicare, iar nerespectarea termenului poate bloca recuperarea sumelor.
Cum se aplică în practică și cine beneficiazăCaz orientativ – Suceava: un pensionar a prezentat adeverințe privind venituri suplimentare din anii de muncă, respinse inițial de Casa de Pensii pe motiv de formă sau de emitent. Instanța a arătat că, dacă documentele sunt conforme și reflectă venituri pentru care s-au plătit contribuții, ele nu pot fi ignorate. Consecință: includerea acestor sume în calcul și plata diferențelor retroactiv.
Impactul este cu atât mai relevant cu cât pe rolul instanțelor există aproximativ 23.000 de dosare similare. Mulți pensionari contestă nevalorificarea unor sporuri, grupe de muncă sau perioade recunoscute ulterior. Decizia ICCJ oferă un reper unitar, reducând riscul ca soluțiile să difere de la un județ la altul.
Contextul ultimilor ani a adus și discuții despre „înghețarea” pensiilor în 2025–2026, percepută de numeroși beneficiari ca o pierdere în termeni reali. Pentru aceștia, hotărârea Înaltei Curți devine un instrument suplimentar: acolo unde există contribuții dovedite, dar neincluse în calcul, diferențele pot fi recuperate prin acțiune și puse în plată retroactiv.
În paralel, Decizia ICCJ nr. 91/2024 a clarificat raportul dintre statutul de pensionar și raporturile de muncă la stat, ceea ce a dus, în practică, la încetarea unor contracte sau opțiuni exprese între muncă și pensie. Deși nu vizează direct cuantumul pensiei, această orientare influențează stabilitatea veniturilor și necesitatea ca dosarele de pensie să fie corecte încă de la început.
La nivel administrativ, așa-numita „mică recalculare” se află în lucru în casele teritoriale. Reverificarea documentelor și uniformizarea practicii pot reduce numărul litigiilor, dar pentru dosarele în care persistă omisiuni, acțiunea în instanță rămâne calea de a obține sumele datorate.
Pași utili pentru pensionari:
1) Verificați decizia de pensie și comparați-o cu veniturile reale din perioadele lucrate (fluturași, state, carnet, adeverințe).2) Solicitați de la foștii angajatori adeverințe standardizate cu elementele cerute (perioadă, funcție, venituri brute, sporuri).3) Depuneți cererea de recalculare la Casa de Pensii; dacă răspunsul vă nemulțumește, formulați contestație în 45 de zile.4) Acționați în instanță dacă este cazul; în lumina hotărârii ICCJ, judecătorul poate valorifica toate probele relevante.
Nu amânați: termenul curge de la data primirii deciziei de la Casa de Pensii, iar depunerea tardivă poate fi respinsă ca inadmisibilă. Păstrați copii ale tuturor documentelor și cereți număr de înregistrare pentru fiecare depunere.
Exemplu practic: dacă un salariat a avut, în anii ’90, spor de noapte și ore suplimentare trecute pe statele de plată, dar necuprinse în adeverința inițială, completarea documentelor și prezentarea lor în fața instanței pot duce la creșterea punctajului și la plata diferențelor retroactive pentru perioada omisă.