Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, se află în centrul unui scandal politic și de imagine, după ce mai multe investigații jurnalistice au scos la iveală numiri controversate în funcții publice, salarii foarte mari în companii de stat și suspiciuni legate de informații false trecute în CV-uri. Cazul a provocat reacții puternice la Chișinău și a pus presiune atât pe șefa statului, cât și pe Partidul Acțiune și Solidaritate, aflat la guvernare.
Scandalul a pornit după o investigație publicată de Ziarul de Gardă, care a prezentat situația lui Dumitru Vangheli, fost director al întreprinderii de stat Moldatsa. Acesta ar fi încasat lunar aproximativ 110.000 de lei moldovenești, echivalentul a circa 5.500 de euro, în timp ce în CV-ul depus pentru ocuparea funcției ar fi inclus informații neconforme cu realitatea.
Funcția fusese obținută în urma unui concurs organizat de Agenția Proprietății Publice în 2025. La scurt timp după apariția investigației, în spațiul public au apărut noi informații care au amplificat scandalul.
Un alt nume intrat în atenție este cel al Anastasiei Taburceanu, fostă responsabilă de comunicare în echipa fostului premier Natalia Gavrilița și verișoară a președintei Maia Sandu. Aceasta fusese angajată la Moldatsa pe un post de specialist în comunicare, cu un salariu lunar de aproximativ 75.000 de lei moldovenești, adică aproape 3.700 de euro.
Dezvăluirea a provocat critici dure, mai ales în contextul în care Moldatsa este o întreprindere de stat responsabilă de gestionarea spațiului aerian și de deservirea traficului aerian. În plus, Anastasia Taburceanu ar fi lucrat și într-un proiect guvernamental finanțat din fonduri europene, în aceeași perioadă în care era angajată la Moldatsa.
Cazul a devenit rapid un subiect intens dezbătut în Republica Moldova, iar opoziția a folosit momentul pentru a ataca partidul de guvernământ și pe Maia Sandu. Presiunea publică a dus la mai multe plecări din funcții.
După publicarea investigației, Dumitru Vangheli a fost mai întâi suspendat, apoi demis din fruntea Moldatsa. Anastasia Taburceanu a anunțat că renunță la funcție și că va restitui banii încasați. Ulterior, au urmat și alte demisii importante. Roman Cojuhari a plecat de la conducerea Agenției Proprietății Publice, iar deputatul PAS Radu Marian a renunțat la funcția de președinte al Comisiei parlamentare pentru economie, buget și finanțe.
În fața valului de critici, conducerea PAS a ieșit public cu explicații. Igor Grosu, președintele partidului și al Parlamentului de la Chișinău, a declarat că formațiunea își cere scuze cetățenilor pentru greșelile făcute și își asumă responsabilitatea pentru erorile instituționale și umane din gestionarea situației de la Moldatsa.
Liderul PAS a recunoscut că ancheta jurnalistică a reprezentat un semnal dur pentru partid și a arătat vulnerabilități importante în sistem. Grosu a anunțat că Anastasiei Taburceanu i-a fost retrasă calitatea de membru al PAS. De asemenea, partidul a votat excluderea lui Mihai Bondari, Petru Bondari și Lilia Coică, persoane vizate în alte controverse publice.
Igor Grosu a cerut Guvernului și demiterea lui Petru Bondari din funcția de director al companiei Metalferos. Totodată, liderul PAS a solicitat o analiză mai amplă a salariilor mari plătite în întreprinderile de stat.
Potrivit acestuia, cetățenii au dreptul să primească explicații și să se aștepte ca instituțiile statului să funcționeze corect. Grosu a mai spus că partidul are obligația să își asume răspunderea atunci când apar probleme și să ia măsuri concrete, nu doar să ofere declarații publice.
El a subliniat că obiectivul PAS rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, consolidarea instituțiilor și dezvoltarea economiei. În același timp, a admis că încrederea publică a fost afectată și că vorbele nu mai sunt suficiente pentru a convinge oamenii.
Grosu a promis că partidul va face verificări mai atente în propriile echipe, va interveni mai rapid atunci când apar semnale de alarmă și va continua procesul de curățare internă. Liderul PAS a recunoscut că reacțiile de revoltă ale cetățenilor sunt firești și că formațiunea trebuie să demonstreze prin fapte că nu s-a îndepărtat de principiile integrității și corectitudinii.
Maia Sandu a reacționat, la rândul ei, în cadrul unei conferințe de presă, după ce a fost întrebată despre rudele sale care lucrează în instituții ale statului. Președinta Republicii Moldova a afirmat că nu poate prezenta o listă completă a rudelor sale, dar a precizat că unele lucrează în sectorul public, iar altele în mediul privat, multe dintre ele având cariere construite în timp.
Șefa statului a spus că, în opinia sa, majoritatea acestor persoane sunt oameni onești, care și-au câștigat salariile prin muncă. În cazul Anastasiei Taburceanu, Maia Sandu a declarat că nu își poate explica cele întâmplate și că nu o mai recunoaște în această situație.
Președinta a transmis că regretă cele întâmplate și a spus că ea și-a câștigat întotdeauna salariul cinstit, acesta fiind și mesajul pe care l-a transmis celor din jurul său, inclusiv membrilor familiei.
Anterior, Maia Sandu precizase că nu a avut nicio implicare în angajarea verișoarei sale la Moldatsa. Totodată, șefa statului a calificat banii încasați de Anastasia Taburceanu drept nemeritați și a afirmat că aceștia trebuie returnați.
În urma scandalului, Maia Sandu a anunțat și un set de măsuri pentru reformarea modului în care sunt administrate întreprinderile de stat. Printre acestea se numără controale privind utilizarea banilor publici, verificarea candidaților pentru funcții de conducere de către instituții precum SIS și CNA, sancționarea celor care au încălcat legea și evaluarea contractelor de consultanță finanțate din asistență externă.
Scandalul Moldatsa a devenit astfel unul dintre cele mai sensibile episoade politice pentru actuala putere de la Chișinău, într-un moment în care Republica Moldova încearcă să își mențină direcția europeană și să își consolideze instituțiile. Rămâne de văzut dacă măsurile anunțate vor reuși să refacă încrederea publică afectată de aceste dezvăluiri.