PAS rămâne primul în preferințele de vot, dar fără suficiente mandate pentru o nouă majoritate:
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu ar strânge cele mai multe voturi, însă sub pragul unei majorități singur, iar în Legislativ ar mai intra blocul patriotic pro-rus al socialiștilor și comuniștilor, precum și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Datele vin din cel mai recent sondaj lansat marți de Comunitatea WatchDog.MD și Centrul de cercetări sociologice CBS Research, conform RFI.
Cum se împart procentele și cine nu trece pragulPotrivit sondajului, PAS ar obține aproape 30% din voturile cetățenilor, fiind urmat de blocul patriotic al PSRM, PCRM, Inima Moldovei, cu puțin peste 13%. În Parlament ar intra și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, fost primar de Bălți, cu 7,5%.
Blocul „Alternativa”, cu Ion Ceban cap de listă (primarul suspedat al Chișinăului, cu interdicție de intrare în spațiul Schengen), ar fi sub prag, cu 4,2%. Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc, care l-a susținut la prezidențialele din România pe George Simion, ar strânge 2,2%. Formațiunea „Moldova Mare” a Victoriei Furtună, apropiată lui Șor, ar avea 1,6%.
Celelalte formațiuni politice ar fi votate de mai puțin de 1% dintre alegători.
La capitolul prezență, aproape 70% dintre respondenți spun că vor merge la urne, în jur de 20% „mai degrabă da”, 3,6% „mai degrabă nu”, 5,7% „cu siguranță nu”, iar 3% sunt indeciși.
În topul încrederii în politicieni, Maia Sandu rămâne pe primul loc, cu 24%. Urmează fosta bașcană a Găgăuziei, cu 8,7%, liderul PSRM, Igor Dodon, cu aproape 8%, Renato Usatîi cu 7,5%, iar primarul degrevat, Ion Ceban, are 6,7%.
48,3% dintre respondenți consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită, 41,2% spun că direcția este bună, iar 10% nu știu.
Încrederea în instituții este condusă de biserică, cu 41,8%, urmată de școală, cu 37,2%, și de primărie, cu 26,7%.
La politica externă, dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 51,7% ar vota pentru, iar 27,5% ar fi împotrivă.
Dacă ar avea loc un referendum privind aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan), 32,2% ar vota pentru, iar 41,2% ar vota împotrivă.
În privința NATO, 51,2% ar vota împotriva aderării, iar 24% ar fi pentru.
Pentru unirea cu România ar vota 33% dintre cetățenii Republicii Moldova, iar 48,6% ar fi împotrivă.
Sondajul este autorizat de Comisia Electorală Centrală, a fost realizat pe un eșantion de 1.127 de persoane, prin interviu față în față moderat de intervievator, eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu marjă de eroare de ±2,9%.
Colectarea datelor s-a desfășurat între 6 și 13 septembrie 2025, iar chestionarul a fost disponibil în limbile română și rusă.
Cercetarea a fost efectuată la comanda Comunității WatchDog.MD în cadrul proiectului „Support for Combating FIMI in the context of elections in the Republic of Moldova”, realizat cu suportul financiar al Ministerului de Externe al Estoniei.
PAS rămâne primul în preferințele de vot, dar fără suficiente mandate pentru o nouă majoritate:
Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, Partidul Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu ar strânge cele mai multe voturi, însă sub pragul unei majorități singur, iar în Legislativ ar mai intra blocul patriotic pro-rus al socialiștilor și comuniștilor, precum și Partidul Nostru al lui Renato Usatîi. Datele vin din cel mai recent sondaj lansat marți de Comunitatea WatchDog.MD și Centrul de cercetări sociologice CBS Research, conform RFI.
Cum se împart procentele și cine nu trece pragulPotrivit sondajului, PAS ar obține aproape 30% din voturile cetățenilor, fiind urmat de blocul patriotic al PSRM, PCRM, Inima Moldovei, cu puțin peste 13%. În Parlament ar intra și Partidul Nostru, condus de Renato Usatîi, fost primar de Bălți, cu 7,5%.
Blocul „Alternativa”, cu Ion Ceban cap de listă (primarul suspedat al Chișinăului, cu interdicție de intrare în spațiul Schengen), ar fi sub prag, cu 4,2%. Partidul Democrația Acasă, condus de Vasile Costiuc, care l-a susținut la prezidențialele din România pe George Simion, ar strânge 2,2%. Formațiunea „Moldova Mare” a Victoriei Furtună, apropiată lui Șor, ar avea 1,6%.
Celelalte formațiuni politice ar fi votate de mai puțin de 1% dintre alegători.
La capitolul prezență, aproape 70% dintre respondenți spun că vor merge la urne, în jur de 20% „mai degrabă da”, 3,6% „mai degrabă nu”, 5,7% „cu siguranță nu”, iar 3% sunt indeciși.
În topul încrederii în politicieni, Maia Sandu rămâne pe primul loc, cu 24%. Urmează fosta bașcană a Găgăuziei, cu 8,7%, liderul PSRM, Igor Dodon, cu aproape 8%, Renato Usatîi cu 7,5%, iar primarul degrevat, Ion Ceban, are 6,7%.
48,3% dintre respondenți consideră că lucrurile în țară merg într-o direcție greșită, 41,2% spun că direcția este bună, iar 10% nu știu.
Încrederea în instituții este condusă de biserică, cu 41,8%, urmată de școală, cu 37,2%, și de primărie, cu 26,7%.
La politica externă, dacă duminica viitoare ar avea loc referendumul privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, 51,7% ar vota pentru, iar 27,5% ar fi împotrivă.
Dacă ar avea loc un referendum privind aderarea la Uniunea Economică Eurasiatică (Rusia, Belarus, Kazahstan), 32,2% ar vota pentru, iar 41,2% ar vota împotrivă.
În privința NATO, 51,2% ar vota împotriva aderării, iar 24% ar fi pentru.
Pentru unirea cu România ar vota 33% dintre cetățenii Republicii Moldova, iar 48,6% ar fi împotrivă.
Sondajul este autorizat de Comisia Electorală Centrală, a fost realizat pe un eșantion de 1.127 de persoane, prin interviu față în față moderat de intervievator, eșantion reprezentativ pentru populația adultă a Republicii Moldova, cu marjă de eroare de ±2,9%.
Colectarea datelor s-a desfășurat între 6 și 13 septembrie 2025, iar chestionarul a fost disponibil în limbile română și rusă.
Cercetarea a fost efectuată la comanda Comunității WatchDog.MD în cadrul proiectului „Support for Combating FIMI in the context of elections in the Republic of Moldova”, realizat cu suportul financiar al Ministerului de Externe al Estoniei.