Diana Șoșoacă s-a întors în România după ce a fost citată la Parchetul General într-un dosar în care este suspectă pentru 11 infracțiuni; la termenul anterior nu s-a prezentat, iar procurorii au anunțat că o vor aduce cu mandat. La sosirea pe aeroportul Otopeni, politicianul a fost întâmpinat de susținători cu urale și flori.Aterizare la Otopeni și primele reacțiiPe 23 septembrie, Diana Șoșoacă a fost chemată la Parchetul General ca suspect într-un dosar cu 11 acuzații, însă nu s-a prezentat, invocând că se afla la Bruxelles în calitate de europarlamentar.La întoarcerea de joi seară în țară, europarlamentara a fost primită pe aeroport cu urale și flori, ocazie cu care a formulat primele acuzații publice.„Asta au provocat, asta au și va fi mai rău. Nu mă voi opri, nu voi tăcea, pentru că adevărul se răcnește, nu se șoptește. Când doare adevărul, voi spune adevărul până vor crăpa. Nu noi trebuie să ajungem la pușcărie, ci Bolojan, UDMR-ul condamnat, Iohannis condamnat”.Șefa SOS a declarat că nu se teme de anchetă și a respins ideea de a fi „la cheremul” acuzatorilor, afirmând că România se află într-o situație gravă din punct de vedere economic și al sistemului de justiție. A cerut schimbări radicale și aducerea unor oameni care să respecte drepturile cetățenilor.„Mie nu-mi e frică, pentru că nu suntem slugile lor și nici proștii lor. Spre deosebire de ei, eu știu ce este drept și nu putem fi la cheremul lor. Nu-mi e frică de ei! Îmi este scârbă de ce a ajuns România azi. Justiția aceasta trebuie să dispară; trebuie oameni pregătiți care să respecte drepturile oamenilor. Nu e normal să mi se interzică să chem partidul SOS la televizor sau să puneți toți lacheii ăia să mă înjure”.În dosarul deschis la Parchetul General, Diana Șoșoacă este suspectă pentru 11 fapte, între care lipsire de libertate în mod ilegal, promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război și răspândirea de idei cu tentă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă.Procurorii îi impută și negarea sau minimalizarea Holocaustului, precum și infracțiunea de ultraj, iar în acest context procurorul general a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare pentru a putea desfășura ancheta.
Diana Șoșoacă s-a întors în România după ce a fost citată la Parchetul General într-un dosar în care este suspectă pentru 11 infracțiuni; la termenul anterior nu s-a prezentat, iar procurorii au anunțat că o vor aduce cu mandat. La sosirea pe aeroportul Otopeni, politicianul a fost întâmpinat de susținători cu urale și flori.Aterizare la Otopeni și primele reacțiiPe 23 septembrie, Diana Șoșoacă a fost chemată la Parchetul General ca suspect într-un dosar cu 11 acuzații, însă nu s-a prezentat, invocând că se afla la Bruxelles în calitate de europarlamentar.La întoarcerea de joi seară în țară, europarlamentara a fost primită pe aeroport cu urale și flori, ocazie cu care a formulat primele acuzații publice.„Asta au provocat, asta au și va fi mai rău. Nu mă voi opri, nu voi tăcea, pentru că adevărul se răcnește, nu se șoptește. Când doare adevărul, voi spune adevărul până vor crăpa. Nu noi trebuie să ajungem la pușcărie, ci Bolojan, UDMR-ul condamnat, Iohannis condamnat”.Șefa SOS a declarat că nu se teme de anchetă și a respins ideea de a fi „la cheremul” acuzatorilor, afirmând că România se află într-o situație gravă din punct de vedere economic și al sistemului de justiție. A cerut schimbări radicale și aducerea unor oameni care să respecte drepturile cetățenilor.„Mie nu-mi e frică, pentru că nu suntem slugile lor și nici proștii lor. Spre deosebire de ei, eu știu ce este drept și nu putem fi la cheremul lor. Nu-mi e frică de ei! Îmi este scârbă de ce a ajuns România azi. Justiția aceasta trebuie să dispară; trebuie oameni pregătiți care să respecte drepturile oamenilor. Nu e normal să mi se interzică să chem partidul SOS la televizor sau să puneți toți lacheii ăia să mă înjure”.În dosarul deschis la Parchetul General, Diana Șoșoacă este suspectă pentru 11 fapte, între care lipsire de libertate în mod ilegal, promovarea publică a unor persoane condamnate pentru genocid și crime de război și răspândirea de idei cu tentă fascistă, legionară, rasistă sau xenofobă.Procurorii îi impută și negarea sau minimalizarea Holocaustului, precum și infracțiunea de ultraj, iar în acest context procurorul general a solicitat Parlamentului European ridicarea imunității parlamentare pentru a putea desfășura ancheta.