Emil Gânj, bărbatul căutat de polițiști în legătură cu moartea Andei, o tânără de 23 de ani, la 8 iulie, ar fi folosit un „adăpost” subteran pentru a se ascunde. Ancheta a scos la iveală indicii noi despre locul în care acesta s-ar fi refugiat, în timp ce echipele de căutare extind verificările pe teren.
Cum a fost descoperită ascunzătoareaPotrivit publicației Gândul, accesul către ascunzătoare se făcea printr-un tunel camuflat între mărăcini, care ducea la o groapă îngustă. Acolo, anchetatorii au găsit mai multe recipiente cu urme de mâncare, ridicate pentru analize ADN. Indiciile sugerează că locul fusese utilizat recent, ca un spațiu de supraviețuire provizoriu, îngropat la mică adâncime.
„Rezultatul testelor a scos la iveală un lucru: persoana care a mâncat din acele recipiente este Emil Gânj”, au transmis anchetatorii.
Structura subterană pare să fi fost improvizată pentru a reduce la minimum urmele la suprafață — o zonă discretă, ferită de priviri, în care au rămas doar ambalaje și recipiente cu resturi alimentare. Pista este considerată relevantă de către anchetatori, care corelează rezultatele probelor de laborator cu posibile trasee de deplasare în zonă.
Tuneluri vechi complică căutărileÎn apropiere au fost identificate mai multe rețele de tuneluri din județul Mureș. Multe dintre aceste construcții sunt părăsite, iar documentația tehnică nu este accesibilă publicului, întrucât hărțile sunt clasificate drept secrete de stat și se află în arhivele Ministerului Apărării. Lipsa cartografierii deschise îngreunează verificarea sistematică a galeriei și a intrărilor secundare, ceea ce obligă echipele să parcurgă terenul pas cu pas.
Surse operative indică faptul că aceste rețele, nelocuite și slab ventilate, pot avea ramificații neașteptate, inclusiv ieșiri ascunse sub vegetație deasă. De aceea, perimetrele sunt reanalizate succesiv, iar orice urmă este comparată cu urmele recente descoperite în „adăpost”.În dosarul privind moartea tinerei, anchetatorii susțin că victima ar fi fost lovită cu un topor, după care cadavrul i-ar fi fost incendiat, înainte ca autorul să fugă. Formularea oficială rămâne una prudentă, iar verificarea tuturor probelor materiale continuă în ritm accelerat.Conform sursei citate, este luată în calcul ipoteza că bărbatul ar fi putut primi hrană din partea unor persoane nomade, ipoteză care urmează să fie testată prin comparații de trasee și declarații strânse de pe teren. Această posibilă formă de sprijin ar explica rezistența fugitivului și capacitatea de a se menține izolat perioade îndelungate.Pe măsură ce analizele ADN sunt corelate cu activitatea operativă, polițiștii extind aria de interes din județul Mureș, inspectând intrări necartografiate și zone împădurite unde un tunel ar putea ieși la suprafață. Verificările de teren merg în paralel cu prelucrarea probelor, iar perimetrele rămân monitorizate pentru a surprinde eventuale deplasări discrete.
Emil Gânj, bărbatul căutat de polițiști în legătură cu moartea Andei, o tânără de 23 de ani, la 8 iulie, ar fi folosit un „adăpost” subteran pentru a se ascunde. Ancheta a scos la iveală indicii noi despre locul în care acesta s-ar fi refugiat, în timp ce echipele de căutare extind verificările pe teren.
Cum a fost descoperită ascunzătoareaPotrivit publicației Gândul, accesul către ascunzătoare se făcea printr-un tunel camuflat între mărăcini, care ducea la o groapă îngustă. Acolo, anchetatorii au găsit mai multe recipiente cu urme de mâncare, ridicate pentru analize ADN. Indiciile sugerează că locul fusese utilizat recent, ca un spațiu de supraviețuire provizoriu, îngropat la mică adâncime.
„Rezultatul testelor a scos la iveală un lucru: persoana care a mâncat din acele recipiente este Emil Gânj”, au transmis anchetatorii.
Structura subterană pare să fi fost improvizată pentru a reduce la minimum urmele la suprafață — o zonă discretă, ferită de priviri, în care au rămas doar ambalaje și recipiente cu resturi alimentare. Pista este considerată relevantă de către anchetatori, care corelează rezultatele probelor de laborator cu posibile trasee de deplasare în zonă.
Tuneluri vechi complică căutărileÎn apropiere au fost identificate mai multe rețele de tuneluri din județul Mureș. Multe dintre aceste construcții sunt părăsite, iar documentația tehnică nu este accesibilă publicului, întrucât hărțile sunt clasificate drept secrete de stat și se află în arhivele Ministerului Apărării. Lipsa cartografierii deschise îngreunează verificarea sistematică a galeriei și a intrărilor secundare, ceea ce obligă echipele să parcurgă terenul pas cu pas.
Surse operative indică faptul că aceste rețele, nelocuite și slab ventilate, pot avea ramificații neașteptate, inclusiv ieșiri ascunse sub vegetație deasă. De aceea, perimetrele sunt reanalizate succesiv, iar orice urmă este comparată cu urmele recente descoperite în „adăpost”.În dosarul privind moartea tinerei, anchetatorii susțin că victima ar fi fost lovită cu un topor, după care cadavrul i-ar fi fost incendiat, înainte ca autorul să fugă. Formularea oficială rămâne una prudentă, iar verificarea tuturor probelor materiale continuă în ritm accelerat.Conform sursei citate, este luată în calcul ipoteza că bărbatul ar fi putut primi hrană din partea unor persoane nomade, ipoteză care urmează să fie testată prin comparații de trasee și declarații strânse de pe teren. Această posibilă formă de sprijin ar explica rezistența fugitivului și capacitatea de a se menține izolat perioade îndelungate.Pe măsură ce analizele ADN sunt corelate cu activitatea operativă, polițiștii extind aria de interes din județul Mureș, inspectând intrări necartografiate și zone împădurite unde un tunel ar putea ieși la suprafață. Verificările de teren merg în paralel cu prelucrarea probelor, iar perimetrele rămân monitorizate pentru a surprinde eventuale deplasări discrete.