Drepturile consumatorilor din România sunt pe cale să primească un sprijin real, palpabil, nu doar o simplă mențiune în lege. Premierul Ilie Bolojan propune o măsură concretă care vizează exact una dintre cele mai frustrante situații prin care trec mulți români: când cumperi un produs, îl descoperi defect sau neconform, ceri să-ți fie schimbat – și ți se răspunde cu un refuz rece, fără explicații, fără respect.
Această realitate urmează să fie sancționată. Și nu doar simbolic. Comercianții care refuză înlocuirea unui produs neconform, reclamat în termen de 30 de zile, riscă amenzi între 5.000 și 25.000 de lei.
Legea care oferă consumatorilor dreptul la înlocuirea produselor defecte în termen de 30 de zile calendaristice există deja din 2023. Problema e că până acum nu avea dinți – adică nu prevedea sancțiuni. În lipsa lor, mulți comercianți au ignorat complet această obligație legală, profitând de lipsa de reacție sau de descurajarea clienților care nu aveau unde să reclame.
„Absența sancțiunii determină în practică multiple refuzuri nejustificate”, se precizează clar în proiectul de lege susținut de Guvernul Bolojan. Cu alte cuvinte, dacă nu-i doare la buzunar, unii vânzători nu vor respecta niciun drept.
În fața acestei realități, Executivul vrea să introducă sancțiuni ferme, tocmai pentru ca legea să fie aplicată la fel, pentru toți, indiferent că e vorba de un magazin mic din provincie sau de o mare rețea comercială.
Poate că 5.000 de lei nu înseamnă mult pentru un lanț mare de magazine, dar pentru consumatorul de rând, care așteaptă zile întregi să i se schimbe un telefon stricat sau o mașină de spălat care n-a mers niciodată, înseamnă totul. E diferența între a fi luat în serios sau nu.
Aici nu mai vorbim despre bani, ci despre o relație corectă între cel care vinde și cel care cumpără. Despre a nu mai trata clientul ca pe o piedică după ce ai încasat banii.
Iar acest proiect vine tocmai să corecteze o situație care, deși pare minoră la prima vedere, îi afectează zilnic pe mii de români. Pentru că nu puțini au fost cei care, după ce au reclamat un produs, au fost plimbați de la un birou la altul, li s-a spus să aștepte, apoi au fost refuzați fără explicații sau li s-a oferit un voucher, nu o soluție reală.
Proiectul prevede explicit că fapta comerciantului care nu înlocuiește bunul neconform în termenul legal constituie contravenție și se pedepsește cu amendă între 5.000 și 25.000 de lei.
Guvernul Bolojan subliniază în documentul oficial că lipsa acestei sancțiuni a dus până acum la „ignorarea sau aplicarea inegală a dreptului la înlocuire”. În lipsa unei pedepse, legea a rămas un paragraf frumos, dar inutil, pe hârtie.
Prin introducerea acestei sancțiuni, statul român face un pas necesar și firesc spre apărarea concretă a consumatorului, nu doar teoretică. Este un mesaj clar că abuzurile comerciale nu mai sunt tolerate, oricât de mari ar fi firmele implicate.
Pentru ca această reglementare să nu fie aplicată abrupt, Guvernul propune și un termen de intrare în vigoare, care să le permită comercianților să ia la cunoștință modificările și să-și ajusteze practicile.
E un gest de echilibru, care arată că scopul nu este pedeapsa cu orice preț, ci responsabilizarea treptată a pieței. E o invitație la normalitate, la respect reciproc, la reguli clare în care toată lumea să joace cinstit.
Senatul a adoptat deja această inițiativă. Mai rămâne ca deputații să o voteze, pentru ca noua lege să devină realitate. Dacă va trece și acest ultim pas, va fi o victorie nu doar pentru guvern sau pentru autorități, ci pentru fiecare român care a simțit măcar o dată umilința de a fi refuzat pe nedrept.
Ilie Bolojan nu vine cu o revoluție. Dar vine cu o reglementare simplă, care atinge direct o problemă reală. Într-o țară în care mulți s-au obișnuit să fie ignorați ca și clienți, o astfel de lege e un semnal că lucrurile pot începe să se schimbe.
Nu vrem minuni. Vrem doar să nu mai fim tratați de parcă, odată ce-am plătit, nu mai contăm. Iar când legea spune că ai dreptul la un produs conform, acel drept să nu fie opțional pentru vânzător, ci obligație clară, susținută de lege și sancțiuni ferme.
Pentru că respectul se învață. Uneori, și cu ajutorul unei amenzi.