Nicușor Dan readuce în prim-plan tema posibilelor abuzuri comise în sistemul de Justiție în perioada în care Laura Codruța Kovesi a condus instituții-cheie.
Mesajul său, ferm dar prudent, poate influența modul în care este privită astăzi lupta anticorupție și raportarea la instrumentele folosite de-a lungul anilor.
Declarațiile nu vin sub forma unui verdict, ci a unei evaluări deschise, cu accent apăsat pe dovezi și pe necesitatea unui raport solid care să susțină acuzații atât de grave. În același timp, noua nuanță din discursul politic arată dorința de a separa performanța instituțională de posibilele derapaje punctuale, acolo unde acestea ar fi existat.
Schimbare de ton și invocarea abuzurilorÎntrebat direct dacă, în acea perioadă, s-au produs excese în actul de justiție, Nicușor Dan a oferit un răspuns concis, dar semnificativ:
„Cred că au fost făcute”.
Ulterior, a insistat că discutarea unor fapte atât de serioase trebuie susținută prin documente verificabile și analize profesioniste, evitând etichetele tranșante până la apariția unui cadru probatoriu complet:
„Sunt foarte mulți oameni care spun că s-au făcut abuzuri. Dar avem un raport? Dacă tot se fac aceste afirmații, care sunt, de asemenea, foarte grave… «s-a folosit sistemul de justiție pentru a elimina oameni politici», de exemplu, sau pentru războaie politice… Chestiuni din acestea foarte grave ar trebui documentate. Aș înclina să cred că s-au făcut”.
Prin această poziționare, tema abuzurilor capătă un nou registru: nu doar una a suspiciunilor vehiculate în dezbaterea publică, ci o discuție care cere metodă, probe și transparență. Tonul rezervat, dar ferm, poate funcționa ca un îndemn la clarificări instituționale, fără a substitui munca de verificare cu judecăți politice.
Delimitare față de Laura Codruța KovesiMesajul marchează și o delimitare vizibilă față de Laura Codruța Kovesi, astăzi procuror-șef european. Dacă în trecut numele ei era asociat aproape exclusiv cu reformele de anticorupție, acum discursul public devine mai nuanțat: performanța în combaterea corupției este discutată în paralel cu exigența de a lămuri orice acuzație de derapaj de la standardele legale.
Întrebat despre o posibilă intrare a Laurei Codruța Kovesi în politică după finalul mandatului european, Nicușor Dan a evitat să transmită un semnal de susținere sau respingere, mizând pe neutralitate:
„E opțiunea dumneai. E o persoană care a acumulat, în diversele poziții pe care le-a avut, cunoștințe, experiență. O să vedem cum va dori să le valorifice”.
În plan politic, asemenea declarații pot rearanja așteptările publicului și pot repoziționa teme vechi pe agenda curentă. Actorii instituționali și partidele pot fi împinși să clarifice standardele, procedurile și limitele în care au fost folosite mijloacele anticorupție, tocmai pentru a evita confuzii între instrumentele legale și potențiale excese. În fond, discuția despre Justiție nu mai gravitează doar în jurul rezultatelor, ci și în jurul proceselor care duc la acele rezultate.
Subiectul rămâne deschis, cu accent pe probe, pe existența unui raport riguros și pe evaluări independente – elemente pe care mesajul public le-a invocat explicit ca fundament pentru orice concluzie solidă în acest dosar sensibil.