Elevii cu cerințe educaționale speciale (CES) vor trece la un alt tip de sprijin pentru hrană, după ce Senatul a aprobat un proiect legislativ care schimbă mecanismul actual. În prezent, familiile primesc o alocație zilnică de 32 de lei pentru fiecare copil, respectiv 48 de lei dacă elevul are și un grad de handicap. Sumele sunt transferate către părinți pentru acoperirea mesei pe durata cursurilor.
RECLAMANoua abordare renunță la componenta în bani și pune accent pe furnizarea directă a hranei, astfel încât sprijinul să ajungă la elevi în formă concretă, nu sub formă de transfer financiar.
RECLAMA
Ce prevede schimbarea propusăConform proiectului, școlile vor asigura fie o masă caldă servită în incinta unității, fie un pachet alimentar distribuit zilnic elevilor eligibili. Mecanismul ales depinde de infrastructura fiecărei instituții: acolo unde există cantină, se vor prepara porțiile pe loc; unde nu există, se poate apela la catering. În situațiile în care niciuna dintre opțiuni nu este fezabilă, rămâne varianta pachetelor alimentare standardizate.
Inițiatorii argumentează că schimbarea urmărește să elimine situațiile în care alocația nu este utilizată exclusiv pentru nevoile nutriționale ale copiilor și să garanteze că sprijinul ajunge efectiv pe traiectoria dorită: farfuria elevului.
Sprijinul pentru hrană se acordă strict pentru zilele în care elevul este prezent la cursuri, iar valoarea mesei ori a pachetului se calculează numai pentru aceste zile.Regula de mai sus păstrează logica sistemului actual, în care alocația se plătește lunar, în primele zece zile lucrătoare, numai pentru zilele în care copilul a fost la școală. Diferența esențială este trecerea de la decontarea în bani la distribuirea efectivă a alimentelor.
Obiecții, costuri și pașii următoriDeși proiectul a obținut o majoritate în Senat, traseul său nu este lipsit de controverse. Consiliul Legislativ și Consiliul Economic și Social au emis avize negative, invocând dificultăți de aplicare și potențiale riscuri de tratament inegal între elevi, mai ales în contextul diferențelor de infrastructură dintre școli.
În dezbaterile din comisii, Guvernul nu a susținut forma actuală a inițiativei, semn că există rezerve în privința implementării uniforme la nivel național și a presiunii bugetare pe care ar putea-o genera contractele de catering sau investițiile necesare în cantine.
Un alt punct sensibil îl reprezintă logistica zilnică: meniuri adaptate vârstelor și tipurilor de dizabilitate, standarde nutriționale clare, transport și distribuție, precum și personalul necesar pentru a asigura, fără întreruperi, fie mese calde, fie pachete alimentare. În lipsa unor proceduri unitare, școlile din comunități diferite pot oferi experiențe inegale pentru aceiași beneficiari.
După votul din Senat, proiectul merge la Camera Deputaților, forul decizional. Dacă va fi adoptat și acolo, textul va fi înaintat președintelui pentru promulgare. Până atunci, unitățile de învățământ pot evalua capacitatea proprie — cantină, contracte de catering sau distribuirea de pachete — pentru a anticipa modul concret în care ar putea aplica noile reguli.